”Cum a fost azi la școală?” cu Otilia Mantelers – gânduri după conferință

Adaptarea la viața școlară a fost nesperat de ușoară pentru Ilinca. Am avut șansa să descoperim o doamnă învățătoare pe care pitica o iubește și eu o admir din multe puncte de vedere. Conținuturile pe care le parcurge i se par accesibile, chiar ușoare pe alocuri, între colegi și-a făcut prieteni cu care inventează jocuri atât de interesante că uneori își ocupă și dupămasa cu pregătirea pentru pauzele zilei următoare. Îmi povestește cu plăcere despre orele petrecute la școală, fie în drum spre casă, fie seara, înainte de culcare, uneori cu atât de multe detalii că reușeste să mă piardă pe parcurs.

Evident toate astea mă bucură mult, dar undeva ascunsă în mintea și în sufletul meu rămâne teama că, odată cu trecerea în clasa I și apariția temelor pentru acasă, a evaluarilor, notelor și competiției, bucuria și entuziasmul de care avem parte acum vor dispărea încet dar sigur.  Am mers la conferința Otiliei Mantelers, ”Cum a fost azi la școală?”, cu dorința de a vedea perspectiva ei și experiența altor participanți despre cum pot păstra vii curiozitatea și plăcerea descoperirii în ciuda temelor pe care le anticipez (dar sper să mă surprindă plăcut 🙂 ) lungi și plictisitoare. Mi-am dorit să descopăr mai multe abordari legate de teme, note, competiție, evaluari și efectele lor în dinamica vieții școlare a copiilor.

Conferința a pornit, bineînțeles, de la întrebarea din titlu și motivele pentru care adesea răspunsul primit de părinte este un sec ”bine” și nimic în plus.

S-a discutat despre temerile care plutesc în jurul acestei intrebări, ale părinților și copiilor deopotrivă. Temerile părinților că ceva nu e ok în viața copilului la școală dar și despre mize cum ar fi viitorul, cariera, succesul viitor al copilului. Teama noastră că nu sunt, sau că nu vor fi fericiți, se transformă în presiunea fericirii apăsând pe umerii lor. De partea cealaltă, temerile copiilor că își vor dezamăgi părinții cu un răspuns autentic sau că vor primi o reacție negativă, că vor fi judecați, certați, pedepsiți sau orice altceva decât înțeleși.

La întâlnirea acestor temeri rezultă acel ”bine”, ca un fel de perete despărțitor invizibil între lumile celor doi parteneri de conversație.

Sigur că răspunsul Otiliei la întrebarea ”bun și ce facem?” a inclus conectare și timp special. Ideea de bază a fost ascultă, chiar ascultă, acceptă și nu judeca. Pentru ca un copil să își găsească resursele de a acționa (fie spre teme, fie spre repararea unui rău oricare ar fi el) are nevoie să simtă mai întâi înțelegere, iubire și conectare.

Am mai vorbit despre ce înseamnă școala, pentru noi adulții, cu trimitere la propriile experiențe școlare cu emoțiile atașate și pentru ei, care își petrec cel puțin o treime din viață acolo. Ne-am amintit că școala este mult mai mult decât mizele academice pe care le avem mereu în vedere, este un întreg univers de relații, de apropieri și respingeri, prietenii, afinități, certuri, tachinări, jocuri de putere în mijlocul cărora copilul nostru își cristalizează valori și convingeri, își formează deprinderi și își definește personalitatea.

Astfel, devine mai clar rolul nostru de a le fi aproape pe acest drum. Monitorizarea atenta și critica la fiecare mișcare, morala făcută de la înalțimea autorității noastre de atotcunoscători a ce-i mai bine pentru ei și a cum trebuie ei să fie și sa facă încep să pară inadecvate.

Mi-a plăcut mult cum a explicat Otilia diferența dintre simptome (prostii la școală, dezinteres, note mici) și cauze (problemele reale cu care se confruntă copilul). Înțelegând că în spatele acțiunilor lui disproporționate sau inadecvate ce pot părea de neînțeles, stă mereu un strigăt după ajutor, putem să-l abordăm din perspectiva celui care îl însoțește pe drumul lui, umăr lângă umăr, cu iubire, acceptare, încredere și răbdare. Lăsăm astfel deschisă calea spre discuții autentice, jocuri și povești care să îl ajute să crească, să își găsească resursele pentru a rezolva probleme, curiozitatea și energia de a aborda noi provocări.

Și pentru că pe drumul ăsta nu suntem singuri, Otilia a subliniat importanța relației cu școala și cu învățătorul. Ne-a arătat că implicarea noastră activă în lumea școlii este importantă pentru copil, iar conectarea cu învățătoul a fost marcată ca una din cele 3 condiții necesare pentru a asigura premisele stării de bine la școală a copilului.

Mergând mai departe, spre întrebările concrete cu care am pornit la conferință, vă împărtășesc în continuare concluziile mele:

Despre note

Nu am răspunsuri dar am câteva întrebări pe care mi le-am formulat urmărind dezbaterea:

Există o legătura clara între note și  cunoștințele și competențele copilului meu la un moment dat? Sunt ele o măsură corectă a performanței?

Reflectă ele progresul personal al copilului meu?

Cât de relevante sunt notele pentru succesul viitor al copilului meu?

În ce măsură influențează notele stima de sine a copilului meu?

Despre teme

Deși discuția a fost mai amplă, eu am rămas cu o singură idee care mi-a plăcut mult, de a crea un spațiu și un context potrivit pentru această activitate. Prin asta înțeleg un spațiu comun, pentru toată familia, unde copilul face teme, copilul mic face puzzle, lego sau altă activitate liniștită, iar părinții citesc, scriu, fac sudoku sau rebus. Adică suntem cu toții … separat, dar totuși împreună, într-un cadru care arată apropiere și nu-l face pe copil să simtă izolare, ciudă și invidie că el nu e în camera unde se întâmplă râsetele, jocul, distracția sau relaxarea.

Cam asta este povestea mea despre o seara minunată, petrecută ascultând și reflectând, găsind răspunsuri și formulând noi întrebări legate de școală, copii, părinți, învățători, și toate câte vin împreună cu ele.

Mulțumesc mult Otilia pentru tot ce ne-ai împărtășit si mulțumesc Academiei Heidi că a făcut posibilă această seară!

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s